Începusem prin a scrie un paragraf lung despre decizia de a face sau nu copii, dar era pe lângă scopul acestui articol, deci mă-sa, poate o să scriu altul la Pe Bune. Aici am să vă zic doar de ce o pisică e mai mişto decât un plod. tot »
Am tratat problema asta şi La Şto, dar de-acum încep să mă enerveze zecile de articole și postări zilnice legate de subiectul ăsta, însoțite bineînțeles de poze: fie cu cățeluși cu ochii mari, fie cu bestii turbate, funcție de convingerile autorului. Toţi încearcă manipulare emoţională, puţini vin şi cu argumente, dar până acum nimeni n-are o alternativă reală la eutanasierie. Dragi iubitori de animale, consideraţi asta o provocare. tot »
Tocmai mi-a căcat mintea cea mai bengoasă idee de la prezervativ încoace. Este vorba despre un plan de acțiune care va rezolva, într-un singur pas simplu, două probleme de actualitate care continuă să dezbine prietenii pe feisbucul românesc precum drujba țeasta de viezure. tot »
Vreau să mă leg azi de o eroare în gândire destul de comună, pe care o observ tot mai des de când am început să scriu pe aici. Sună cam aşa:
Nu ai dreptul să critici dacă nu poţi face tu mai bine!
Asta se traduce în felul următor: tot »
În articolul precedent am vorbit despre Legea Conservării Coaielor, iar în acest al doilea articol din serie, vom discuta celelalte trei Legi Fundamentale.
Legea Entropiei Coaielor
„Orice relaţie este caracterizată de un transfer continuu de Coaie între cei doi parteneri.”
Unora le place să se gândească la o relaţie ca fiind un parteneriat pe termen lung bazat pe dragoste, înţelegere, compromis, interese comune şi respect reciproc, între două persoane care se iubesc şi hotărăsc să îşi trăiască vieţile împreună. Asta până când într-o zi îşi prind iubita sau iubitul în pat cu un turc gras cu inel în pulă, respectiv o prostituată din Cernobâl cu 3 ţâţe şi câteva sortimente de boli venerice, moment în care idealismul li se năruie ca un castel de nisip pe care se pişă un câine epileptic. tot »
Omul învață imitându-i pe alţii. Fiecare dintre noi este o veritabilă maşină de imitat. Orice vezi în jurul tău, tinzi să imiţi (fie că îţi dai seamă sau nu) şi asta mai ales când ești tânăr.
„Bre! mulţi proști am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă… duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.”
La fel ca protagonistul clasicei povești a lui Creangă, eram cât pe-aci să mă autoexilez. Din fericire însă, nivelul mediu de prostie (încă) nu a atins cotele care m-ar fi convins să mă călugăresc. Ceea ce e îmbucurător, căci nu cred că mi-ar fi stat prea mișto în sutană. S-a întâmplat cam aşa. tot »